c

   
   
 
 
Home
Cine sunt:
I am:
Ik ben:
.
Contact
.
Tips & trips
.
Facebook
.
Guestbook

 

Aceasta pagina are mai multe linkuri care pot fi accestae pentru cei care doresc mai multe informatii despre Olanda

Olanda

In timpul celer trei ani pterecuti in Olanda cu familia mea m-am indragostit de acesta tara minunata . M-a fermecat cu satele si peisajele sale linistitoare , cu morile si  gradinile sale pline cu flori precum educatia, traditia si cultura toate  la un loc. 
O port cu mine oriunde merg si as dori sa va invit sa vizitati si dvs. macar odata in viata .   
Iata,  un scurt istoric :

Olanda, oficial Ţările de Jos (în olandeza Nederland ) este o monarhie constituţională, stat membru fondator al Beneluxului şi al Uniunii Europene, situat în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos şi câteva colonii din America de sud: Aruba, Curacau si Surinam.

Olanda, sau  Ţările de Jos, acoperă însă doar o parte din teritoriul ţării, anume provinciile Olanda de Nord şi Olanda de Sud. Locuitorii Ţărilor de Jos sunt numiţi în engleză: Dutch, nume derivat de la aceeaşi rădăcină ca germană: deutsch, adică "germani". Limba neerlandeză este forma literară a germanei plate, limba vorbită ca dialect în nordul Germaniei.

Aproape 40% din teritoriul  Ţărilor de Jos se află sub nivelul mării cu altitudine medie, astfel  având cea mai joasă altitudine din lume.
Cu  o populaţie estimată la 16 491 852 mil loc. (8 martie 2009) este a 11–a ţară ca populaţie din Europa şi a 68-a în lume.
Speranţa de viaţă este ridicată  - 82 de ani pentru fetele nou-născute şi 77 de ani pentru băieţii nou-născuţi.

Olanda este cunoscută pentru digurile, morile  şi lalelele sale, dar şi pentru toleranţa sa pe plan social. Este membră NATO şi UE. Pe teritoriul său se află sediul Curţii Penale Internaţionale
Capitala Ţărilor de Jos este Amsterdam. conform Constituţiei.
La Haga: Den Haag, sau oficial ’s-Gravenhage) se află sediul guvernului, reşedinţa regală, precum şi cea mai mare parte a ambasadelor.

Economie
Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al rafinării petrolului şi cel al maşinilor electrice şi electrocasnice (cea mai importantă companie din acest domeniu fiind Philips). Agricultura este mecanizată şi angajează 4% din populaţia activă.
Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost înlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele şi bancnotele au intrat în circulaţie doar la 1 ianuarie 2002

Politică
Olanda este o monarhie constituţională din anul 1815, după ce între 1581 şi 1806 a fost o republică (ţara a fost ocupată de Franţa între 1806 şi 1815).
După 1980, Olanda este reprezenată de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină.

Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer), are o importanţă mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale .

Limbi
Limba oficială a Ţărilor de Jos este limba  olandeza sau neerlandeză. Limba frizonă este cooficială în regiunea Frizland . De asemenea, limbile idiş, limburgheză, neersaxonă, sunt oficial recunoscute şi protejate conform Certei Europene. Patrimoniu mondial
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Olanda:

  • Schokland şi împrejurimile sale (1995)
  • Linia de apărare fortificată din Amsterdam (1996)
  • Reţeaua de mori din Kinderdijk-Elshout (1997)
  • Staţia de pompare Wouda (1998)
  • Beemster (1999)
  • Casa „Rietveld-Schröder” din Utrecht (2000)

IstorieOlanda nu are o istorie unificată până în secolul al XV-lea. Regiunea vestică a Rinului, formată ca parte a provinciei romane a Germaniei de Jos, a fost locuită de către Batavi. Aproape întreaga arie a fost cucerită în secolele XIV-XV de către franci, care, odată cu destrămarea Imperiului Caroligian, au trecut, în majoritate, în regatul francez şi, în acest fel, la Marele Imperiu Roman.Ascensiunea calvinismului a ajutat la separarea Ţărilor de Jos de Spania catolică; aristocraţii, suportaţi de către mulţi oameni din motive religioase şi economice, au cerut autonomie pentru provincii, ca recompensă pentru înlăturarea oficialilor spanioli.

Încercarea lui Philip, prima oară prin cardinalul Granvelle şi după aceea prin ducele de Alba, de a introduce Inchiziţia spaniolă şi de a readuce Ţările de Jos la statut de provincie a avut parte de opoziţia mai multor clase sociale, mai ales a catolicilor şi a protestanţilor. Lupta de independenţă pentru Ţările de Jos (1562-1566) a început în Flandra şi Brabant, provinciile nordice, sub conducerea lui Wiliam Taciturnul, prinţ de Orania. Ţările de Jos au fost unite sub conducerea lui William în lupta împotriva Spaniei.

Sub Carol Quint, împărat al Sfântului Imperiu Roman şi rege al Spaniei, regiunea face parte din cele 17 Provincii ale Ţărilor de Jos, care includeau şi Belgia actuală. După ce şi-a obţinut independenţa în 1648, Olanda a devenit o mare putere maritimă şi economică în secolul XVII. Această perioadă, în timpul căreia Olanda şi-a creat colonii şi dependenţe în lume este cunoscută ca şi secolul de aur.

Provinciile Unite
Lupta cu Spania a fost încheiată în războiul de 30 de ani (1618-1648), după care a fost recunoscută independenţa Provinciilor Unite în tratatul de pace de la Westfalia. În 1648, Spania a cedat, de asemenea, nordul Brabantului cu Breda şi o parte din Limburg cu Maastricht. Luptându-se încă pentru independenţă şi implicaţi în lupta dintre Calvinism şi Protestantism, olandezii şi-au pus temelia imperiului lor comercial şi colonial. Compania Indiei de Est olandeze a fost înfiinţată în 1602 şi Compania Indiei de Vest olandeze, în 1621. Căderea Antwerpului sub regulile şi drepturile spaniole de a controla estuarul Scheldt le-a oferit supremaţie porturilor olandeze, în special Amsterdamului. Comercianţii olandezi au negociat pe fiecare continent şi au acaparat piaţa schimbului. Provinciile unite şi-au deschis porţile pentru refugiaţii religioşi, în special evrei portughezi şi spanioli, dar şi hughenoţilor francezi, care au contribuit la prosperitatea Olandei în secolul al XVII-lea.

Cu bogăţia materială a venit şi o epocă culturală de aur. Rembrandt, Vermeer, Jacob van Ruisdael, Frans Hals şi mulţi alţii au dus arta olandeză pe culmi. Universitatea Leiden a câştigat renume european, filozofii Descartes şi Spinoza, precum şi juristul Hugo Grotius, au fost activi în Provinciile Unite.

În secolul 18 legătura comercială, militară şi culturală a Provinciilor Unite în Europa au scăzut în timp ce cele ale Franţei şi ale Angliei au crescut. Olanda s-a aliat cu Anglia în revoluţia Americană şi ca rezultat a pierdut mai multe colonii prin Tratatul de pace de la Paris 1783. în 1806 Napoleon I a înfiinţat Regatul Olandei şi l-a facut pe fratele sau Louis Bonaparte rege. Bonaparte a fost detronat în 1810 şi regatul a fost anexat de catre Franţa.

După ce a fost integrată în Imperiul Francez de Napoleon, în 1815 prin Congresul de la Viena a fost creat un Regat împreună cu Belgia şi Luxemburg. Belgienii au devenit independenţi începând cu 1830, ca şi luxemburghezii.

Anii de dupa razboi

Capitularea Germania din mai 1945 a fost urmata de imediata reintoarcere a reginei si a cabinetului. Olanda a devenit membru al natiunilor unite 1945 si in 1957 a intrat intr-o alianta cu Belgia si Luxemburg care a devenit in 1958 Uniunea Economica Benelux. Tara a participat deasemenea la creare organizatiei ce a devenit mai tarziu Uniunea Europeana si in 1949 a intrat in N.A.T.O.


Acesta este un rezumat al unui articol amplu
Olanda  www.wikipedia.org.

   
Powered by WebWijs